vegis.ro%20
kurtmann.ro%20
bestkids.ro%20
vegis.ro%20
Tratamente Naturiste

Afectiunile cardiace

De articoleutile - luni februarie 11, 2019

Inima este cel mai perfecționat motor pe care trebuie să-l ingrijimcu cea mai mare atenție pentru a-i asigura o funcționare normală în tot cursul
vieții. Într-un organism perfect sănătos, inima este programată să funcționeze peste 120 de ani, fapt confirmat de sutele și miile de cazuri de longevivi.
Din nefericire, în cursul vietii, omul este expus, cu voie sau fără voie, ladiferiți factori externi și interni, care erodează aparatul cardiovascular, declarând unele maladii legate de funcționarea inimii și de rețeaua de circulație a sângelui. Din acest motiv bolile cardiace constituie în prezent cauza cea mai frecventă a mortalit]ii, depășind 50% din motivația deceselor.
În zilele geroase de iarnă ca și în cele de caniculă excesivă, cel mai
mult suferă bolnavii de inimă, cărora li se recomandă o atenție deosebită
la impactul cu aerul, foarte rece din unele zile.

Principalele afecțiuni care duc la scurtarea nedorită a vieții, mult înainte
de potențialul de funcționare a mecanismelor cardiace, sunt angina pectorală, cardiopatia ischemică și insuficiența cardiacă, la care se asociază și alte dereglări funcționale grave la nivelul inimii și a sistemului circulator
(hipertensiunea și hipotensiunea arterială, tahicardia, bradicardia, extrasistolele, ateroscleroza coronariană, arteritele, flebitele și trombozele).

Angina pectorală

Este afecțiunea care constă din crize acute, foarte dureroase, la nivelul
musculaturii inimii, cu reflexe spre umărul și brațul stâng sau către abdomen (descrise de bolnav ca o ghear). Durerile apărute noaptea sunt însoțitetefrecvent de o stare de anxietate, respectiv frica de moarte iminente.

Boala este provocată de îngustarea, organică sau spastică, a arterelor coronare ceea ce diminuează aportul de sânge și de oxigen spre miocard, instalarea aterosclerozei sau formarea unor cheaguri de sânge pe artere sau vene. Poate evolua spre tahicardie (puls accelerat), aritmie cardiace sau chiar către infarct miocardic, prin obturarea (îngustarea) unor segmente ale arterelor, îndeosebi la vârste înaintate.

Apariția crizelor este favorizată de o serie de factori care trebuieevitați: treceri bruște la temperaturi extreme (geruri sau arșiță), eforturi fizice și intelectuale, alergări în forță, mersul pe distanțe mari, mese copioase cu exces de alcool și tutun, stări emotive (supărări, decese în familie, divorțuri, detenție, vizionarea unor competiții sportive și a unor filme de groaz).

Cardiopatia ischemică

Este o boală coronariană, dureroasă sau nedureroasă, cu frecvență în creștere pe toate meridianele globului. Apare la vârste adulte, în cazul reducerii aportului de sânge oxigenat, sub pragul de funcționare a miocardului, respectiv a mușchiului inimii. Irigarea insuficientă cu sânge oxigenat la nivelul mușchiului cardiac se produce atât în situații de efort cât și în stare de repaus. Cauza bolii este datorată unei îngustări, organice și spastice, a vaselor coronariene, cu posibilitți de evoluție spre tulburări de ritm cardiac, palpitații dureroase, crize de angină pectorală și infarct miocardic (necroză miocardic).

Alte cauze ale bolii rezidă în unele malformații anatomice sau pornesc de la un regim greșit de alimentație și de viață, stres, obezitate, diabet zaharat și dereglări endocrinice. Mușchiul cardiac dă semne de oboseală prematură , dureri în piept, simptome de ateroscleroză, hipertensiune arterială, palpitații, senzație de sufocare și nevroze cardiace.

S-a constatat că 90% din cazurile de cardiopatie ischemică prezintă leziuni
aterosclerotice. De asemenea, statisticile au arătat că riscul apariției
cardiopatiei este de 5 ori mai mare la persoanele cu colesterolul sanguin
ce depășește limitele normale (200 mg%) și devine de 9 ori mai mare când
bolnavul cu colesterol crescut este și hipertensiv. În toate aceste situații
survine oboseala progresivă (mai ales la mersul în pantă ), cianozarea (invinețirea) pielii și a unghiilor și edeme moi (umflături) la picioare mâini.

Tratamentele fitoterapeutice

Medicina naturistă poate interveni prin cure de lungă durată cu infuzii,
decocturi, tincturi și siropuri medicinale pentru prevenirea crizelor cardiace. Se utilizează, în consum intern, plante cu proprietăți vasodilatatoare la nivelul coronarian și periferic, antispatice și calmante în stări de excitație cardiacă și nervoasă.

TRATAMENTE NATURISTE ÎN SERVICIUL SĂNĂTĂȚII

În primul rînd sunt folosite speciile vegetale bogate în glicozizi cardiotonici, adică acele principii active din plante care pot acționa cu succes în cazul bolilor de inimă și anume:

  • degețelul lânos (Digitalis lanata), degețelul roșu (Digitalis purpurea),
    cu conținut ridicat de digitoxigenină și digoxigenină, cu acțiuni tonic-cardiace în angina pectorală, insuficiență cardiacă, mărirea contracției miocardului rărirea ritmului cardiac;
  • talpa gâștei (Leonurus cardiaca), bogată în heterozide cardiotonice, cu efecte în anghina pectorală, hipertensiunea arterială, tahicardia, nevrozele cardiace și în reglarea bătăilor inimii după stări nevrotice;
  • păducelul (Crataegus monogyna), cu conținut ridicat în derivați flavonici, taninuri catehinice și coline, care acționează favorabil în angina pectorală, cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, tahicardia, aritmiile, fibrilațiile și palpitațiile, ateroscleroza, miocardita și ca vasodilatator coronarian și periferic, cu creșterea permeabilității vasculare și fluidificarea săngelui;
  • anghinarea (Cynara scolymus), care conține glicozide, flavonozide, derivați terpenici și principii amare (cinarină, cinaropicrin), are acțiuni terapeutice în aghina pectorală, insuficiență cardiacăcu edem, zgomot în urechi, hipertensiune arterială și ateroscleroză;
  • valeriana (Valeriana officinalis), bogată înesteri terpenici, sesquiterpenoide si monoterpenoideoxigenate, are efecte anti-spasmodice și sedative în nevroze cardiace, reglarea presiuni arteriale și ale palpitațiilor inimii, inclusiv calmarea sistemului nervos la nivelul encefalului, înlăturând durerile de cap;
  • saschiul (Vinca minor), care conține alcaloizi cu nucleu indolic (vincamină și vincinină) are proprietăți spasmolitice și hipotensive, eficiente în hipertensiune arterială, tahicardie neuro-vegetativă, ateroscleroză sau la pierderea memoriei, acționând prin dilatarea arterelor cerebrale și irigarea optimă a sângelui spre creier;
  • vâscul (Viscum album), bogat în saponozide triterpenice și coline, prezintă proprietăți terapeutice hipotensive, sedative, bradicardizante, vasodilatatoare coronariene și periferice evitând congestia cerebrală, ateroscleroză și extrasistolele. Glicozidele cardiotonice se mai găsesc în scoarța de liană dobrogeană (Periploca graeca) cu periplogenină și în Strophantus divaricatus cu strofantidină și sarmutogenin.

Cu efecte adjuvante se mai recomandă, în consumul intern, infuzii sau decturi (câte 2 căni pe zi) din amestecuri de plante în care intră, pe lângă
speciile mai sus menționate, și alte specii medicinale ca roiniță, busuioc,
mentă, cimbrișor, rostopască, soc, tei, arnică, chimion, fenicul, coacăz
negru, crețișoară, ciuboțica cucului, rădăcini de pătrunjel și hrean, fructe
de măceș, toate îndulcite cu miere de alnine. Sunt indicate și tincturile de păducel (câte 20 de picături de 3 ori pe zi, măceratul de usturoi cu miere de albine și propolis sau siropurile de cătina, coacaz negru, afin și mentă. Este eficientă și o cură de 2-3 săptămâni cu ulei de lavandă (20-30 de picături în apă , de 2-3 ori pe zi).

Pentru uz extern se recomandă comprese și unguente cu gălbenele,
aplicate pe zona inimii precum și băi calde, la 40 grade Celsius, la mâini
și la picioare, timp de 15 secunde, repetate de câteva ori până la ameliorarea durerilor.

Regimul alimentar

Dieta trebuie să fie hipocalorică și cu cantitți foarte reduse de sare. Se
vor evita alimentele care favorizează depunerea pe vase a lipidelor și esterilor de colesterol. Între aceste alimente interzise pot fi menționate: grăsimile animale, carnea în exces, creier, rinichi, ficat, mezeluri în excesc, creier, rinichi, ficat, mezeluri, afumaturi, pește oceanic, conserve, murături, gălbenuș de ou, brânzeturi graseși sărate, condimente iuți, ciocolată, dulciuri rafinate, alcool în exces, cafea și ape minerale bogate în sodiu.

Se recomandă însă legumele proaspete (morcov, țelină, sfeclă roșie, varză, spanac, ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel, hrean), precum și fructe crude (mere, pere, struguri, pepene verde, zmeură, lămâi, grapefruit, banane), bogate în vitamine (B,C) și cu rol în blocarea depunerii acidului lactic în miocard.

Zilnic, timp de 1-2 săptămâni pe lună, se recomandă să se înghită câte un cățel de usturoicu 30 minute înainte de mesele principale. În celelalte
săptămâni ale lunii se vor consuma drojdie de bere (40 de g pe zi), fulgi
de ovăz, borș de putină și oțet de mere. În aceste zile se vor lua 1-2 linguri
de uleiuri vegetale (de floarea soarelui, măsline, soia, porumb) care au un coacăz-negru (frunze, fructe) care previn puseurile hipertensive, insuficiența cardiacă și angina pectoral.

Unele rețete includ vâscul ca remediu contra hipertensiunii și a altor
afecțiuni cardiace dar prezența unor substanțe toxice determină anumite
restricții în folosire, fiind administrat numai în amestecuri, cu doze strict
controlate.

Amestecurile de specii medicinale, cu acțiuni hipotensive și în tonificarea cordului, includ plantele de mai sus, în anumite doze, la care se pot
adauga coada-șoricelului, coada-calului, mentă, lavandă, salvie, anghinare, valeriană, arnică, măceșe, cimbrișor, sunătoare și brusture, preparate sub forma de infuzii, macerate și lichioruri.

Apiterapia

Sunt recomandate căteva preparate cu efecte bune în normalizarea tensiunii: tinctură de propolis 30%, lăptișor de matcă, polen cu lăptișor de matcă, miere de albine cu sfeclă roșie, macerat din miere de albine cu propolis și suc de usturoi precum și mielită din miere de albine cu muguri de păducel, plop-negru, coacăz-negru, salcâm-japonez, mesteacăn, piersice și mere.

Regimul alimentar

Pentru evitarea hipertensiunii și redresarea la valori normale se impune
un regim alimentar strict controlat, cantitativ și calitativ, cu alimentație hipocalorică și deodată. În primul rând se recomandă o cură de lungă durată (2 luni) cu sucuri de legume (câte 50 ml suc de sfeclă roșie, morcov, pătrunjel, păstârnac, tomate), cu adaosul unei lingurițe de suc din usturoi, hrean și lămâie, de care se beau câte 2-3 pahare pe zi.

Dacă nu sunt contraindicații pentru alte afecțiuni maladive, se pot consuma, zilnic, câte 2-3 căței de usturoi (cu 30 minute înainte de mese) care influențează favorabil ritmul și contracțiile inimii, având un important rol vasodilatator și hipotensiv. Usturoiul poate fi utilizat sub diferite forme (infuzie, decoct, tinctur). Efecte bune s-au constatat la folosirea unei infuzii
din teci uscate de fasole sau decoct din rădăcini și frunze de pătrunjel.

În fiecare dimineață, pe stomacul gol, se bea limonadă preparată din
zeama unei lămâi, îndulcită cu zahăr sau miere de albine. O altă retetă de casă constă din tocarea unei lămâi (inclusiv coaja) care se amestecăcu 10g drojdie de bere și se consumă fracționată în două zile , câte 1/2 din cantitatea preparată. Tot dimineața, (înainte de micul dejun) și seara (înainte de culcare) se va consuma câte o lingură de ulei de măsline, porumb sau floarea soarelui, cu efecte dietetice contra hipertensiunii, prin dizolvarea colesterolului sanguin și a lipidelor serice.

În cazuri mai grave, cu tensiuni peste 18-20 cm Hg, regimul alimentar
prevede, săptămânal, o zi de cruțare numai cu legume și fructe iar la persoanele obeze cura se prelungește la 2-3 zile pe săptămână.

În restul zilelor se trece la o alimentație cu legume și fructe, bogate în săruri de potasiu și în vitamine care degradează colesterolul din ficat și din
vasele sanguine. Pe lângă acestea pot fi consumate carne de vită și pasăre
(fiartă sau rasol), pește slab, lapte degresat, iaurt, brânză de vaci, cartofi fierți, pâine integrală fără sare, ulei vegetal, cereale germinate, albuș de ou, bulion de legume, pișcoturi crocante, fructe (proaspete, coapte, compoturi).

Alimentele interzise sunt: carnea de porc, rață și gâscă, mezeluri, afumături, grăsimi animale, prăjeli, vănat, pește gras de crescătorie și sărat, organe, conserve din carne și pește, brânzeturi sărate, cașcaval, gălbenuș de ou, condimente iuți, muături, produse zaharoase, snacks-uri, fructe oleaginoase (nuci, alune), cafea, tutun, ape minerale sodate, băuturi acidulate și alcoolice.

Regimul de viață

Sub controlul permanent al familiei, se vor evita conflictele, solicitările nervoase, stresuri, stări de anxietate, depresii psihice, nopți nedormite. De asemenea se vor evita eforturile fizice și intelectuale exagerate precum și sporturile de performanță. Bolnavul nu se va expune timp îndelungat la soarele amiezii în cursul verii și nici nu va urca la altitudini prea mari (la
munte sau chiar cu avionul).

Se impune un program echilibrat de muncă (maxim 6-8 ore pe zi), armonizat cu odihnă și somn de 8-9 ore în fiecare noapte. Relaxarea zilnică se va face prin plimbări pe jos (circa 5 km) în aer nepoluat, evitând sedentarismul în pat sau la televizor.

Timpul liber va fi organizat în mod plăcut și odihnitor în funcție de preocupările fiecăruia (lectură, muzică, teatru, sporturi de plăcere), combinate cu practicarea de exerciții fizice ușoare (jogging, mersul pe bicicletă, înotul) și gimnastică medicală după toleranța bolnavului.

Se poate aprecia că limitarea efectelor grave ale hipertensiunii arteriale
va fi pe deplin posibilă printr-o strânsă cooperare, pe plan terapeutic, între bolnavi, medici și membri ai familiei.

Articole similare