vegis.ro%20
kurtmann.ro%20
bestkids.ro%20
vegis.ro%20
Alimentatie

Alimentatie inteligentã

De articoleutile - luni ianuarie 30, 2017

Chiar si în studiul medicinei, preocuparea e atât de mult îndreptatã spre însusirea mijloacelor de diagnostic si de tratament, cu alte cuvinte, orientarea curativã e atât de predominantã, încât aspectele profilactice de prevenire abia dacã sunt mentionate. Studentii sunt confruntati cu boli si cu bolnavi, nu cu persoane sãnãtoase, a cãror soartã e lãsatã pe seama nimãnui sau care au de-a face cu sarlatani ce exploateazã dorinta celor ce vor sã rãmânã sãnãtosi.
Câti tineri, dar mai ales câti pãrinti stiu cã ateroscleroza, care va duce la infarctul miocardic, îsi are începutul deja la vârsta de 2-3 ani? Câti adulti sunt constienti cã jumãtate din infarcte survin „din
senin”, fãrã nici un simptom premonitoriu?

Câte tinere stiu cã prin modul lor de viaþã – alimentaþie, fumat, consumul de cafea, alcool sau droguri – determinã starea de sãnãtate a copiilor lor, contribuind astfel, într-un mod hotãrâtor, la fericirea sau la nefericirea acestora pentru toatã viata?
Câti stiu cã principala problemã pentru cele mai periculoase boli din zilele noastre este lipsa de activitate fizicã? Câti dintre cei care se mândresc cu pofta lor de mâncare stiu cã fiecare al doilea cancer se datoreazã alimentatiei?

În ultimii 400 de ani, în Europa, mai ales în tãrile industriale, durata medie de viatã a crescut de la 40 la 75 de ani. Totusi, în aceastã perioadã, n-a survenit nici o crestere a duratei maxime de viatã. S-a modificat doar media de vârstã a populaþiei, fãrã a se schimba în mod semnificativ vârsta la care moare cel mai în vârstã.

În a doua jumãtate a secolului XX, ameliorarea stãrii de sãnãtate a populaþiei globului a fost foarte mare, dar incompletã. Între anii 1960 si 1995, în tãrile cu un venit mic al locuitorilor, speranta de
viatã a crescut cu 22 de ani, în timp ce în tãrile dezvoltate a crescut cu 9 ani. Mortalitatea copiilor sub vârsta de 5 ani s-a înjumãtãtit în tãrile în curs de dezvoltare. Totusi în fiecare an mor 10 milioane de
copii. În timp ce biologii încearcã sã foloseascã tehnici genetice pentru a combate îmbãtrânirea, chimistii cerceteazã modalitãtile de a reduce frecvenþa atacurilor asupra tesuturilor umane prin radicalii liberi, care iau nastere în organismul nostru datoritã stilului de viatã practicat.

Câti stiu cã stilul de viatã influenteazã foarte mult sistemul imunitar, de care depinde supravietuirea noastrã pe aceastã planetã? Deoarece se pare cã medicina curativã si-a atins limitele, acolo unde progresele sunt minime, iar costul aproape insuportabil de mare, savantii pun din ce în ce mai mult accentul pe profilaxie, adicã pe prevenirea bolilor, singura mãsurã logicã în zilele noastre,
când se pare cã resursele financiare încep sã se epuizeze. Dupã cum vedeti, existã suficiente probleme legate de sãnãtate, care meritã sã fie cunoscute. Volumul de fatã contine o micã parte din cele peste 1.200 de emisiuni de sãnãtate, difuzate în ultimii 5 ani. Putinele probleme abordate furnizeazã informaþii stiintifice competente si recente, adunate din literatura medicalã, privind modalitãtile de prevenire a principalelor boli, care amenintã sãnãtatea si în România.

Cei interesati sã trãiascã nu numai astãzi sau mâine vor descoperi multe lucruri interesante si nebãnuite, vor putea cumpãni argumentele si vor decide dacã sfaturile meritã sã fie urmate. „Nouã zecimi din fericirea noastrã se bazeazã pe sãnãtate”, a spus filozoful Schopenhauer. Chiar dacã, din punct de vedere
crestin, afirmatia s-ar preta la discuþii sau corecturi, este cert cã sãnãtatea e un bun prea mare pentru a fi lãsat doar la voia întâmplãrii.

 

Leave a Reply

Please Login to comment
  Subscribe  
Notify of

Articole similare