Constructii case ecologice

Amenajarea exterioară a casei ecologice

De articoleutile - sâmbătă februarie 23, 2019

Grădinile ecologice nu sunt doar un amestec întâmplător de stiluri diferite de grădinărit; ele îşi iau „instrucţiunile de funcţionare” din modul în care lucrează natura. Există grădini cultivate cu plante native care necesită munţi de fertilizatori pentru a supravieţui într-un sol nepotrivit, plus râuri de ierbicide pentru a putea concura cu ierburile viguroase şi cu buruienile care vor fi fericite să înăbuşe plantele alese, firave şi cu creştere înceată. Acesta este cel mai greu mod de a fi „natural”.

O grădină ecologică nu numai că arată, dar şi funcţionează ca în natură. Şi face acest lucru prin formarea unor conexiuni puternice între plante, viaţă din sol, insecte, plus alte animale benefice şi grădinar, pentru a ţese o reţea naturală viguroasă. Fiecare organism este în legătură cu multe altele. Această interconectare este cea care dă puterea naturală. Gândiţi-vă la o reţea de pe net: tăiaţi (întrerupeţi) o legătură, dar netul va funţiona în continuare, deoarece toate celelalte legături îl menţin funcţional.

Nimic în natură nu are doar un rol, nu face doar un singur lucru. Această multitudine de roluri, în care fiecare piesă multiplu conectată joacă mai multe roluri, este o altă calitate care distinge o grădină ecologică de alte tipuri de grădini. În grădinile tipice, majoritatea elementelor sunt plănuite pentru a servi unui singur scop. Un copac este ales pentru umbră, un tufiş pentru fructele sale, un grilaj pentru a dirija viţa de vie… Dar, prin planificarea unei grădini în aşa fel încât fiecare piesă să joace toate rolurile de care e capabilă, nu numai că grădinarul poate să lase natura să facă mare parte din muncă, dar şi grădina mai puţin expusă la probleme, devenind o grădină mai bogată, luxuriantă.

De exemplu, copacul pentru umbră. N-ar putea, de asemenea, să ofere nuci sau altă hrană, atât pentru oameni cât şi pentru animalele sălbatice şi, poate, să atragă insectele polenizatoare care să ajute la sporirea producţiei de fructe? Plus, frunzele copacilor vor stoca apa de ploaie, vor filtra praful din aer, vor îmbogăţi solul atunci când vor cădea. Un astfel de copac îndeplineşte deja aproape 15 roluri diferite. Noi trebuie doar sa conectăm aceste „activităţi” cu alte părţi ale grădinii care au nevoie de ele. Asta înseamnă mai puţină muncă pentru noi şi mai multă sănătate pentru grădină.

Viţa de vie, de exemplu, poate fi dirijată ca boltă, pentru a umbri o terasă prea însorită sau partea de sud prea călduroasă a casei; fie ca e vorba de o terasă sau de o clădire, acest lucru va scădea temperatura în zilele călduroase şi va oferi fructe norocoşilor ce se vor odihni la umbra ei. „Piesele” sunt deja acolo, gata pregătite, aşteptând. Noi trebuie doar să le conectăm între ele, folosind minunatele interconexiuni din natură ca model. Natura are multă largheţe şi, cu puţină ingeniozitate şi cu o schimbare a modului de a privi lucrurile, un grădinar poate trece multă din munca sa acestui partener binevoitor.

Natura poate fi aliatul grădinarului. Încă suntem tributari vestigiilor unor timpuri în care oamenii priveau natura ca pe un inamic sau pe ceva care trebuie cucerit sau restrâns. Spuneţi unui grădinar cuvântul “insectă” şi, aproape întotdeauna acesta se va gândi la o pacoste care ciopârţeşte plantele, le suge seva, făcându-le frunzele fărâme şi distrugând fructele.

Totuşi, marea majoritate – 90 % sau chiar mai mult – a tuturor insectelor sunt folositoare sau măcar inofensive. O populaţie diversificată şi echilibrată de insecte în grădină înseamnă o polenizare bună, o mulţime de fructe şi un control rapid şi nontoxic al răspândirii bolilor, ţinute sub control de insectele prădătoare. Avem nevoie de insecte în grădină. Fără ele, sarcinile noastre ar fi copleşitoare, de exemlu polenizarea manuală a fiecărei inflorescenţe, sau măcinarea manuală a frunzelor căzute pentru compost. Şi la fel ar fi pentru toti ceilalţi cetăţeni ai regatului vieţii. Nu numai că insectele, păsările, mamiferele şi microbii sunt parteneri esenţiali în fiecare tip de grădină dar, cu un desingn inteligent, ele pot lucra împreună cu noi pentru a ne uşura munca şi maximiza frumuseţea, sănătătatea şi productivitatea grădinilor noastre.

Solul este factorul de baza in cultivarea plantelor. Acesta contine o cantitate importanta de particule minerale. Radacinile plantelor penetreaza spatii unde circula microorganisme, apa si aer. Pamantul ideal pentru gradina este argila, deoarece contine o mare cantitate de material organic(humus).

In functie de tipul de sol intalnit in gradina se va face un studiu pentru a se afla ce plante se preteaza respectivului loc, pentru a se putea dezvolta la capacitatea maximă.

Simplitatea este de fapt chiar baza oricarui concept de design sau arta in general. Culoarea plantelor unifica legatura cromatica dintre exteriorul casei, culoarea acoperisului, culoarea pavelelor, a aleiilor si zona verde. Daca este o casa deschisa la culoare cu un acopris maro, se va folosi cat mai mult verde si maximum doua nuante de culoare: mov si lila; galben si portocaliu; rosu si roz.

Pentru a crea iluzia de adancime a gradinii se vor folosi plante inchise la culoare in fata si cat mai texturate si colorate in spate. Este de preferat sa se aleaga specii de plante care nu au inflorirea simultana ci in cicluri diferite pentru a exista nuante diferite si placute ochiului in fiecare anotimp.

Pentru o gradina fie ea si de mici dimensiuni, accesoriile sunt detaliile cele mei importante, de aceea este nevoie sa avem in cadrul gradinii diferite obiecte de décor care sa creeze o ambianta cat mai placuta ochiului. Un alt accesoriu important pentru gradina este si iluminatul de preferat lampile solare sau tortele care se vor aprinde la lasarea intunericului.

Pentru organizarea unei gradini se va tine cont de:
– natura terenului;
– geomorfologia locului (expoziţie, pantă, altitudine, climă);
– alegerea speciilor folosite (florare, arbori, arbuşti);
– modul de îngrijire (afânare sol, irigare, tualetat, control asupra buruienilor şi asupra dăunătorilor).

Riscurile şi flexibilitatea unei grădini ecologice

Combaterea dăunătorilor fără chimicale

Cea mai buna optiune, atat pentru mediu, cat si pentru buzunarul tau, este sa pregatesti singura ingrasamantul. Daca te hotarasti totusi sa il cumperi, asigura-te ca nu contine turba. Turbariile se formeaza de-a lungul multor secole si constituie habitate ale animalelor si plantelor, de aceea trebuie sa facem tot posibilul pentru a le ocroti.

Prepararea îngrăşământului

Atat resturile din bucatarie, cat si cele din gradina pot fi folosite ca ingrasamant natural pentru pamant. Formeaza singura mormanul de ingrasamant – cauta in magazinele de specialitate sau la distribuitorii de utilaje agricole o masina de intors compostul.

Exista doua feluri de ingrediente pentru ingrasamant: „verzi” – au un continut ridicat de azot (materiale umede, cum ar fi resturi de iarba, coji de fructe si legume etc.) si „cafeni” – bogate in carbon (materiale uscate, inchise la culoare, cum ar fi frunze, carton, paie, lemn). Asaza mai intai un strat de hartie si carton, pentru un bun drenaj, apoi pune toate resturile, amestecate, fara sa le aranjezi in straturi.

Ingrasamantul este alcatuit din o parte aer, o parte apa, doua parti cafenii si o parte verde. Pentru a fermenta, ingrasamantul are nevoie de caldura; de aceea, gramada de compost ar trebui sa aiba un volum de cel putin 1m cub, pentru ca elementele componente sa se poata incalzi. Ca sa grabesti procesul de fermentatie, intoarce compostul o data pe saptamana, pentru ca astfel aerul sa poata patrunde in el. De asemenea, poti sa adaugi in amestec pamant din gradina, iarba si buruieni.

Udarea gradinii intr-un mod eficient atat economic cat si tehnic

Îngrijirea grădinii presupune un consum destul de mare de apă, în special pentru udatul plantelor și florilor. Câteva sfaturi pe care le poți aplica pentru a reduce cantitatea de apă folosită în grădină.
– adună apa de ploaie în cazane
Acestea pot fi poziționate sub burlanele prin care se scurge toată apa de pe acoperiș. Poți folosi apa pentru udatul plantelor, a grădinii, pentru spălatul covoarelor, a aleii, a mașinii etc. De asemenea daca îți instalezi un sistem de pompare a apei, o poți folosi pentru a alimenta rezervorul de la wc, economisind astfel și mai multă apă;
– spală mașina cu găleata de apă și burete în loc să folosești furtunul
Cantitatea de apa care țâșnește printr-un furtun de grădină este foarte mare. Dacă este posibil, spală mașina pe/lângă gazon, nu pe alee/ciment, astfel apa se va infiltra în sol și va folosi plantelor(în loc sa se evapore). Achiziționează produse ecologice pentru spălat mașina care nu utilizează apă;
-stropește grădina cu apă doar dimineața sau seara
În timpul zilei, din cauza soarelui, o mare cantitate de apă se va evapora în loc să ajungă în sol. Nu stropi gradina în fiecare zi. În general gazonul poate fi udat o data la câteva zile fără să aibă probleme;
-nu tunde gazonul foarte scurt, lasă-l să crească de cel puțin 7 cm

Iarba mai lunga își înfige rădăcinile mai adânc în sol, unde este umezeală mai multă, și astfel gazonul rezistă mai mult fără să fie udat;
– montează furtunului de gradină un capăt special, care crește presiunea apei, reducând consumul. De asemenea poți regla câtă apă să folosești;
– instalează-ți stropitori de grădină automate, pentru o irigare a grădinii eficiente, sau construiește-ți singur o stropitoare. Reglează-le în așa fel încât apa să cadă tot timpul pe pământ, nu pe alee sau spațiu cimentat;
– nu folosi furtunul cu apă pentru a spăla aleea, mai bine folosește o mătură pentru a îndeparta frunzele uscate și alte resturi;
– reutilizează apa rămasă de la gătit pentru udatul grădinii.
– plantează pomi care să umbrească gradina, menținându-se astfel umezeala în sol;
– grupează plantele în grădină în funcție de nevoile de apă ale acestora. Astfel udarea lor va fi mai ușoară și mai eficientă;
– nu uda grădina când bate vântul puternic (apa se evaporă mai ușor);

Articole similare