Proiectul rezolvă astfel situația clienților după controlul Curtii de Conturi, din 2015, ce a vizat modalitatea de alocare a primelor de stat și care a condus la blocarea activității de economisire-creditare pentru domeniul locativ în România.
Curtea de Conturi a instituit obligativitatea restituirii sumelor distribuite cu titlu de primă de stat, respectiv nedistribuirea pe viitor a sumelor care nu au fost deja repartizate pentru clienții băncilor de economisire-creditare pentru domeniul locativ care:
(a) au încheiat contracte pe o perioadă mai lungă de 5 ani și nu fac dovada utilizării întregii sume în scop locativ;
(b) la data încheierii contractului aveau sub 18 ani; sau
(c) la data încheierii contractului aveau peste 65 de ani.
Din perspectiva impactului social al implementării deciziei Curții de Conturi, un număr de aproximativ 310.000 de clienți ai băncilor de economisire-creditare pentru domeniul locativ ar trebui să restituie primele de stat deja încasate, în cuantum total de cca. 680.000.000 lei.
De asemenea, aproximativ 165.000 de clienți ai acestor instituții de credit ar urma să nu mai beneficieze de primele de stat (la care erau îndreptățiți în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile la momentul încheiełii contractelor) și care nu au fost încă plătite de către stat, în cuantum total de cca. 703.000.000 lei.
Autorii proiectului subliniază că aplicarea interpretării Curții de Conturi va presupune inițierea unor demersuri de recuperare a sumelor distribuite deja cu titlu de primă de stat și va determina apariția unui număr ridicat de reclamații și litigii declanșate de clienții băncilor de economisire-creditare pentru domeniul locativ care nu vor mai primi prima de stat în condițiile legii în temeiul căreia au contractat.
Efectele astfel generate se vor resimți deosebit de puternic nu doar la nivelul celor două bănci ce fac parte din sistemul Bauspar, ce dețin împreună aproximativ 25% din piața bancară din România, ci și la nivelul întregului sistem bancar. ”Precedente nu mult îndepărtate în timp, precum asocierea afacerii FNI cu Casa de Economii și Consemnațiuni, au arătat cât de puternic este impactul producerii și propagării unui astfel de risc reputațional.
De asemenea, credibilitatea Statului Român și a politicilor economice și sociale promovate ar putea fi afectate, având în vedere faptul că statul deține responsabilitatea pentru inițierea procedurilor de recuperare, precum și pentru acționarea în instanță a clienților în mod direct, băncile pentru locuințe având, potrivit legii, calitate de agent în procesul de distribuire al primelor de stat, respectiv de fidejusor, iar nu de creditor”, subliniază inițiatorii.