vegis.ro%20
kurtmann.ro%20
bestkids.ro%20
vegis.ro%20
Alimentatie
Diete de slabit

Dieta în diabetul zaharat

De articoleutile - joi ianuarie 31, 2019

Există două tipuri de diabet, tip 1 sau al copilului, datorat unui deficit absolut de insulină – hormonul pancreatic care ajută la metabolizarea glucozei din sânge, şi tip 2 sau al adultului vârstnic, caracterizat prin rezistenţa periferică a ţesuturilor la acţiunea insulinei.

Pentru ambele forme de boală, dieta este elementul constant al tratamentului şi poate reprezenta, cel puţin pentru unele forme de boală, singurul element terapeutic. Dacă devenim doar puţin filozofi, ne amintim de vechii medici chinezi, care spuneau că primele şi adevăratele medicamente sunt alimentele. Cu toate acestea, studiile au arătat că mai mult de jumătate dintre diabetici nu reuşesc să ţină regimul dietetic indicat. În diabet, lucrurile stau tocmai pe dos: elementul terapeutic indispensabil este dieta, alături de care pot sau nu să apară insulina şi antidiabeticele orale .

Nu există o dietă diabetică în sine! Dieta recomandată diabeticilor pentru a controla glucoza din sânge (sau glicemia) este indicată pentru cei cu diabet dar este recomandată pentru oricine altcineva.

Aceasta înseamnă că dumneavoastră şi familia dumneavoastră puteţi mânca aceleaşi alimente sănătoase atunci când este ora mesei. Totuşi, pentru persoanele cu diabet, cantitatea totală de carbohidraţi consumată zilnic trebuie monitorizată cu multă atenţie. Dintre diferitele componente nutritive – carbohidraţi (glucide), lipide şi proteine – carbohidraţii au cea mai mare influenţă asupra nivelului de zahăr în sânge. Cele mai multe persoane cu diabet trebuie, de asemenea, să monitorizeze ingestia zilnică de grăsimi şi proteine.

Pentru a avea controlul nivelului de zahăr în sânge, trebuie să alegeţi o mâncare sănătoasă, să faceţi zilnic exerciţii fizice şi să vă luaţi medicamentele prescrise de către medicul dumneavoastră. Un nutriţionist vă va ajuta să vă formaţi o educaţie nutriţionistă solidă care să vă susţină în dezvoltarea unui plan personal de dietă care să se potrivească stilului dumneavoastră de viaţă şi nivelului de activitate, satisfăcând totodată şi nevoile medicale ale dumneavoastră.

Alimentele permise fără restricţii datorită conţinutului scăzut de glucide, sub 10%, sunt: morcovii, ţelina, sfecla, ceapa uscată, usturoiul, legumele verzi, roşiile, salata, varza, ardeiul, prazul, vinetele, laptele şi produsele lactate, carnea şi derivatele din carne.

Alimente interzise Datorită conţinutului mare de glucide: zahăr, miere, malţ, biscuiţi, prăjituri de cofetărie, smochine, stafide, curmale uscate, dulceaţă, prune uscate, marmeladă, lapte condensat îndulcit. Aceste alimente au un conţinut glucidic variind între 55% şi 100%.

Alimente permise, dar limitat Pâine albă, pâine graham, cartofi, orez, paste făinoase, fasole boabe, mazăre boabe, fructele proaspete, sucurile din fructe – conţinutul lor glucidic variază între 50% şi10%. Orezul, pastele făinoase, fasolea şi mazărea se vor cântări fierte, deoarece uscate conţinutul lor glucidic creşte la 75-90%.

Caracteristicile dietei diabeticului În alcătuirea oricărei diete trebuie să se ţină seama de câteva elemente de bază: cantitatea de calorii ce urmează a fi consumată zilnic, procentul şi tipul de glucide, proteine, lipide permise, aportul de fibre alimentare, de sare, cantitatea de alcool permisă şi îndulcitorii folosiţi.

Glucidele recomandate pacientului diabetic sunt glucidele complexe, care se absorb în timp mai îndelungat şi nu cresc brusc glicemia postprandial, cum sunt cele din lactate, pâine, cartof.

Glucidele simple, rapid absorbite, cum sunt cele din zahăr, miere, dulciuri concentrate, cresc rapid glicemia şi sunt interzise pacientului diabetic, cu excepţia unor cazuri de diabet zaharat tip 1 bine echilibrate sau în cazurile de hipoglicemie, ce pot apărea în cursul tratamentului sau în urma unor eforturi fizice intense. Astfel, glucidele pot fi împărţite în două categorii mari, glucide interzise şi glucide permise diabeticului.

Sarea. Prezenţa hipertensiunii arteriale asociate diabetului sau a nefropatiei diabetice implică reducerea consumului de sare la mai puţin de 7 g zilnic, ceea ce înseamnă doar sarea conţinută în pâine şi în mod natural în carne şi legume, fără adaos suplimentar la gătit sau la masă. E într-adevăr nevoie de un exerciţiu de voinţă, apoi totul va decurge mult mai uşor.

Conţinutul în lipide al dietei diabetice a fost subiectul unor discuţii aprinse în cercurile de specialitate, deoarece s-a propus ca, la diabeticii ce prezintă asociat obezitate, limitarea aportului glucidic să se facă prin înlocuirea acestora cu uleiuri mononesaturate noncolesterolice (uleiul de măsline, de nuci sau avocado). Raportul glucide/lipide al pacientului se stabileşte individualizat, în funcţie de răspunsul glicemic, răspunsul terapiei insulinice şi de activitatea fizică. Aportul zilnic de colesterol nu trebuie să depăşească 300mg.

Fibrele alimentare sunt glucide nedigerabile pentru om, dar a căror importanţă în economia organismului este foarte mare. Ele pot fi solubile – pectine, gume, mucilagii – din boabele leguminoaselor, coaja merelor, boabele de orz sau insolubile – celuloza, lignina – din cereale, tărâţe. Cele solubile scad absorbţia substanţelor nutritive şi, implicit, a glucidelor, împiedicând hiperglicemiile postprandiale, în timp ce fibrele insolubile accelerează tranzitul intestinal, cu efecte benefice asupra colonului. S-a dovedit că un conţinut ridicat de fibre solubile în dietă are efecte favorabile şi asupra nivelului sangvin al colesterolului. Se recomandă o cantitate de 25-30g/zi de fibre, atât solubile cât şi insolubile – coaja unui măr şi o lingură de tărâţe, singurul risc legat de excesul de fibre fiind scăderea absorbţiei calciului şi accentuarea unei eventuale osteoporoze.

Proteinele pot fi folosite în alimentaţia diabeticului fără restricţii, atâta timp cât nu există complicaţii ale diabetului. Se preferă carnea de pasăre, pui sau viţel, în scopul menţinerii unui nivel scăzut al grăsimilor animale conţinute, deoarece diabetul este o disfuncţie metabolică în care este afectat şi metabolismul lipidic, nu doar cel glucidic.

În cazul în care diabetul este complicat cu nefropatie diabetică – afectare renală secundară – aportul proteic trebuie să fie <1g/kg corp/zi.

În principiu, un diabetic fără complicaţii poate consuma aproximativ 150-200 g carne slabă pe zi, fiartă sau friptă.

FOARTE IMPORTANT !

-Este foarte important ca modificările aduse dietei diabeticului să se facă numai după avizul medicului.

-Diabeticul trebuie să mănânce la ore regulate, totdeauna aceleaşi, mai ales dacă face insulină.

-Asiguraţi-vă că mâncaţi o largă varietate de alimente, fructe, vegetale, cărnuri, şi alte proteine sub diverse forme cum ar fi alunele, produsele lactate şi cereale/seminţe; Consumaţi cantitatea corectă de calorii pentru a vă menţine o greutate sănătoasă;

-Optaţi pentru alimente bogate în fibre, cum ar fi pâinea neagră, fructe şi cereale. Acestea conţin vitamine şi minerale importante. Aveţi nevoie de 25 până la 35 de grame de fibre în fiecare zi. Studiile de specialitate au arătat că persoanele care au diabet de tip 2 şi care consumă o dietă bogată în fibre pot îmbunătăţi nivelul glucozei din sânge şi nivelul colesterolului. Rezultate similare s-au obţinut şi în unele studii efectuate pe persoanele cu diabet de tip 1.

-Alimentele care conţin glucide vor fi consumate în cantităţile permise de medic, obligatoriu controlate pe cântar. Aceste alimente, care dau glucoză în organism, vor fi împărţite între cele trei mese principale.

-Alimentele, care nu conţin glucoză sau conţin glucoza sub 10%, pot fi consumate fără controlul cântarului.

-Dintre alimentele interzise, diabeticul nu va consuma decât cu avizul medicului cantităţile indicate de acesta.

-Se va da o deosebită importanţă salatelor de crudităţi dintre cele permise, care vor fi consumate în cantitate cât mai mare, deoarece aduc vitamine şi săruri alcaline care combat acidoza.

-Încă din vară, diabeticul se va îngriji să-si conserve zarzavaturi, pentru a avea o rezervă pe timpul iernii.

În ceea ce priveşte consumul de glucide, acesta este stabilit de medic, de la bolnav la bolnav, în funcţie de capacitatea lui de le utiliza. În general nu se scad glucidele sub 120 de grame în 24 de ore, deoarece în lipsa acestora acidoza poate să apară foarte repede.

În privinţa glucidelor nu există o restricţie cantitativă. Unele alimente, ca zahărul, dulceaţa, marmelada, bomboanele şi în general, toate zaharicalele, sunt strict interzise diabeticului. Aceste dulciuri, fiind prea bogate în zahăr, fac să crească repede şi pronunţat cantitatea de glucoză din sânge, mai înainte de a fi posibilă utilizarea lor, care, după cum am arătat, este defectuoasă la diabetici.

Cunoscând conţinutul aproximativ de glucide al alimentelor, diabeticul îşi poate alcătui singur meniul zilnic, în funcţie de cantitatea de glucide permisă de medic.

Articole similare