vegis.ro%20
kurtmann.ro%20
bestkids.ro%20
vegis.ro%20
Constructii case ecologice

Energia electrică din sursă eoliană

De articoleutile - miercuri februarie 20, 2019

A doua sursă de energie utilizabilă pentru producerea energiei electrică pentru o casa pasivă este cea eoliană. Spre deosebire de cea solară, aceasta este disponibilă în cantităţi utilizabile în mod eficient în mult mai puţine zone, adică în cele litorale, în defileuri, pe vârfurile dealurilor, în exteriorul Curburii Carpaţilor. Dacă energia solară are o anumită predictibilitate, dată de alternanţa ciclului zi-noapte, disponibilitatea energiei eoliene este mult mai puţin predictibilă, atât ca şi cantitate cât şi ca frecvenţă. Din acest motiv este foarte greu să alimentezi consumatorii unei case direct cu energia electrică produsă de un generator acţionat de o turbină eoliană.

Generatoarele eoliene vor fi aşadar folosite ori în locaţii conectate la sistemul energetic, ori în locaţii izolate, dotate însă cu baterii mari de acumulatori, dar aproape niciodată în locaţii izolate, fără acumulatori. Viteza vântului de la care încep să funcţioneze generatoarele eoliene este de 2,5-4m/s acestea dând puterea nominală la o viteză a vântului de 12m/s (aprox. 43km/h), rare fiind zonele cu astfel de vânt. În Baia Mare, viteza vântului are valori multianuale de 2,5-3,5 m/s, mult sub valoarea care ar face eficient un generator eolian.

Dacă în cazul generatoarelor eoliene mari şi foarte mari, cu puteri de peste 1MW, costul specific al acestora este în jur de 1.000$/kW, la cele mici, cu puteri de ordinul 500-1000W, acest cost poate ajunge la dublul acestei valori, adică 2.000$/kW.

Cantitatea de energie produsă de un astfel de generator depinde foarte mult de viteza (creste cu cubul vitezei vântului) şi frecvenţa vântului din zona respectiva, aşa că nu putem face calcule de eficacitate fără să discutăm despre o anumita locaţie şi fără să-i cunoaştem caracteristicile.

Ca şi generatoarele fotovoltaice, generatoarele eoliene au nevoie de instalaţii de conditionare a energiei electrice produse, iar dacă funcţionează în locaţii izolate, de acumulatori care să înmagazineze energia electrică pentru a o reda în perioadele fără vânt.

Având în vedere costurile mari ale instalaţiilor de condiţionare şi a acumulatorilor, este indicat ca aceste dispozitive să fie folosite împreună de către generatoarele fotovoltaice şi cele eoliene. De asemenea, cele două sisteme pot să se suplinească foarte bine, în lipsa vântului fiind posibil sâ existe disponibilâ lumina soarelui şi invers. De aceea, existenţa în aceeaşi locaţie a celor două instalaţii aduce avantaje tehnico-economice.

Aşadar, deşi este adevărat că energia regenerabilă (solară, eoliană, geotermală) este gratuită, energia electrică obţinută din aceasta nu este gratuită, putând avea un cost mai mare decât al celei obţinute din combustibilii fosili.

Consumatorii electrici dintr-o casă pasivă trebuie să fie cât mai eficienţi şi să fie folosiţi cat mai eficient. Becurile economice economisesc 75-80% din energia consumată de cele clasice. Astfel, un bec economic, care absoarbe o putere electrică de 23W generează o luminozitate de 1250 lumeni, similară cu a unui bec cu incandescenţă de 100W. Durata de viaţă este de 8.000 de ore, faţă de cele 1000 de ore ale unui bec obişnuit, iar preţul de 10-20 Ron. Unele modele pot să genereze şi ioni negativi, pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.

Becurile cu LED-uri economisesc şi mai mult, până la aproximativ 80% din energia consumata de un bec clasic. Un bec cu LED-uri care absoarbe o putere de 6W ofera 504 lumeni, costă 80ron şi are o durată de viaţă de 50.000 ore. Deşi par scumpe, din calcule rezultă că pe întreaga lor durată de viaţă, ele sunt mult mai eficiente din punct de vedere financiar decât cele clasice, costul mult mai redus cu energia consumată, compensând din plin preţul iniţial mai mare.

Toate sursele de lumină din zonele de trecere (holuri, scări etc) vor fi prevăzute cu senzori de mişcare, aceştia comandând aprinderea şi stingerea becurilor. La achiziţionarea celorlalte aparate electrocasnice se va urmări ca acestea să aibă o clasă energetică cât mai ridicată.

În ultimii ani s-au făcut progrese mari în privinţa reducerii consumului de energie electrică al electrocasnicelor, ele fiind etichetate cu informaţii despre clasa energetică în care se încadrează şi cu consumul anual de energie. Acestea au evoluat mult în ultimii ani, urmărindu-se pe lângă creşterea performanţelor specifice şi o cât mai mare economie de energie. Unele dintre ele au evoluat printr-o mai bună realizare (o izolare mai bună a frigiderelor, ventilatoare cu turaţie reglabila, becuri cu luminozitate reglabilă). Altele în schimb au beneficiat de salturi tehnologice radicale, care au dus la scăderea semnificativă a consumului de energie (frigidere cu două uşi, cu curent de aer, televizoare cu cristale lichide, laptop-uri, maşina de spălat cu bule de aer).

În cazul alegerii electrocasnicelor care vor dota o casa pasivă, consumul de energie al acestora trebuie să fie prioritar faţă de preţul lor. Dacă ele sunt economice atunci cantitatea de energie necesară lor este mică şi prin urmare şi instalaţia generatoare de energie electrică va fi dimensionată corespunzător, făcându-se alte economii.

In plus, în condiţiile utilizării energiei electrice înmagazinate în acumulatorii electrici (în locaţiile izolate), care este destul de redusă cantitativ, numai consumatorii eficienţi vor putea fi folosiţi pentru perioade mai lungi, cei obişnuiti epuizând în scurt timp acumulatorii.

În cazul locuinţelor neracordate la reţeaua principală, este posibil să fie nevoie de introducerea unor restricţii în funcţionarea anumitor consumatori. Astfel, consumatorii mari (maşina de spălat, fierul de călcat, aspiratorul, cuptorul cu microunde) vor fi folosiţi nesimultan şi doar în perioada în care sistemul produce multă energie (ziua), pentru a se evita suprasolicitarea acumulatorilor.

Concluzii

Ştiinţa şi tehnologia de azi ne oferă posibilitatea construirii unei case pasive, aceasta având un consum de energie foarte redus, putând chiar să-şi producă toată energia necesară.

Instalaţiile pentru producerea energiei termice şi electrice au desigur un cost iniţial destul de ridicat şi unul de întreţinere acceptabil. In luarea unei decizii privind sursa de energie utilizată pentru casă se vor compara aceste costuri cu costurile racordării la sistemele energetice naţionale, de energie electrică şi de gaz metan şi cu cele ale energiei furnizate de acestea.

Dacă locaţia este situată în proximitatea reţelelor de energie, este recomandată conectarea la acestea. Având la îndemană energia din aceste reţele, instalaţiile proprii producătoare de energie vor putea fi dimensionate optim, fapt care se va reflecta şi în costul lor.

Daca locaţia este departe de reţele, pentru luarea unei decizii privitoare la sursa de energie se vor compara costurile unei instalaţii proprii cu cele destul de mari mare al racordării la reţele, (dacă racordarea este posibilă), acesta putând fi considerat de aproximativ 80.000-100.000 Ron/km în cazul celei de energie electrică.

Ţinând însă seama de programele guvernamentale şi europene care subvenţionează instalarea de astfel de sisteme prin programe de tipul “Casa verde” precum şi de veniturile posibil de obţinut prin aşa-numitele “certificate verzi”, de scăderea continuă a costurilor echipamentelor, datele de calcul a rentabilităţii unui astfel de sistem se pot schimba, ele având un viitor mult mai promiţător decât ar indica prezentul.

Putem concluziona afirmând că dacă aceste metode de obţinere a energiei necesare unei case nu sunt întotdeauna rentabile sub aspect financiar pentru proprietar, ele sunt cu siguranţă benefice pentru natură, asigurându-ne un mediu curat şi neschimbat în viitor.

Articole similare