kurtmann.ro%20
bestkids.ro%20
Alimentatie
Diete de slabit

O dietă pentru toate timpurile

De articoleutile - luni ianuarie 30, 2017

Azi, când totul e atât de scump, când lumea are greutãti în procurarea celor necesare, ce rost mai are sã vorbesti despre dezavantajele pâinii albe si sã pledezi pentru cereale integrale, cartofi si orez nedecorticat,  sã prezinti primejdiile legate de uleiul de floarea-soarelui, de margarinã, unt, lapte si brânzeturi?
Însã tocmai modul de alimentatie, tocmai stilul de viatã care se practicã azi a dus la infarctele cardiace, la numeroasele boli neoplazice si degenerative, la diabet si la obezitate, boli întâlnite în tãrile civilizate, unde cheltuielile medicale legate de îngrijirea sãnãtãtii au devenit aproape insuportabile, si dacã se va continua asa, asistenta medicalã nu va mai putea fi plãtitã.

Conform OMS, obezitatea si nivelul colesterolului sanguin sunt în crestere pe tot globul. Motivul? Adoptarea stilului de viatã si mai ales a alimentatiei de tip apusean, în tãri în care prin traditie se consuma un regim sãrac în grãsimi. Hamburgerii, cartofii prãjiti, fulgii de cereale cu zahãr, produsele lactate, ciocolata, cafeaua, dulciurile si Coca-Cola au luat locul alimentelor sãnãtoase din bucãtãriile autohtone, în special în rândurile tineretului.

În majoritatea tãrilor în curs de dezvoltare, consumul de grãsimi este încã sub 40 g/zi pe cap de locuitor, în cea mai mare parte fiind de origine vegetalã, în timp ce, în tãrile dezvoltate, se consumã peste 130 g de grãsimi, majoritatea de origine animalã. Implicatiile asupra stãrii de sãnãtate sunt evidente. Tocmai în
tãrile în care se ingereazã cantitãtile cele mai mari de pâine albã, produse lactate, grãsimi si carne sunt si cazurile cele mai numeroase de: osteoporozã, hipertensiune arterialã, obezitate, diabet, cancer
si infarct, ca sã nu mai vorbim de artroze si de alte boli degenerative.

Se pare cã multi nu stiu cã elementele de bazã ale sãnãtãtii au fost prescrise chiar de Creator, si anume activitatea fizicã si alimentatia pur vegetarianã. Unii mai cred cã evitarea cãrnii si a celorlalte produse de origine animalã ar fi contrarie fiziologiei si nutritiei omului, însã dovezile anatomiei comparate sugereazã tocmai opusul. La om, dantura si tubul digestiv seamãnã mai mult cu dantura si tubul digestiv ale erbivorelor.

Dupã felul în care trãiesc multi dintre contemporanii nostri, am putea sã deducem cã încã împãrtãsesc conceptia grecilor din antichitate, dupã care bolile s-ar datora capriciilor zeilor. Însã acum 2.500 de ani, Hipocrate învãta deja cã bolile se datoreazã dezechilibrului dintre naturã si umorile organismului si cã
tinta medicinei este asigurarea sãnãtãtii printr-o dietã si o igienã adecvate. De fapt, cuvântul „dietã”, din grecescul „diaita”, înseamnã un mod sãnãtos de vietuire, un anumit stil de viatã, si nu numai alegerea anumitor alimente.

Era de aur a nutritiei a fost introdusã de cãtre medicul James Lind, în 1747, pe când era în serviciul marinei engleze. În prima cercetare clinicã, Lind a investigat efectele tratamentului dietetic al scorbutului, care fãcea ravagii pe vasul Salisbury. Dând zilnic douã portocale si o lãmâie la doi marinari cu scorbut, timp de sase zile, si cidru, otet sau apã de mare la alte grupe de câte doi marinari, a
observat cã portocalele si lãmâile au dus la vindecarea tuturor simptomelor scorbutului, în timp ce celelalte tratamente au dus la agravare si la moarte.
De ce pledãm atât de mult pentru o alimentaþie sãnãtoasã?
Alimentatia nesãnãtoasã este implicatã în principalele cinci cauze de mortalitate din tãrile dezvoltate, si anume: boala coronarianã, accidentele vasculare cerebrale, cancerul, diabetul si ciroza hepaticã. Dar si obezitatea, bolile articulare degenerative si cele cu componentã alergicã, precum si cele în care existã o tulburare a sistemului imunitar au o strânsã legãturã cu modul de alimentatie.

Industrializarea si urbanizarea vor duce, în mod inevitabil, la înmultirea explozivã a cazurilor de obezitate. Iar cresterea pe tot globul a frecventei obezitãtii va aduce o povarã grea pentru sistemele, si asa fragile, de îngrijire a sãnãtãtii din multe tãri. Cu toate cã unele complicatii ale obezitãtii nu sunt atât de dramatice ca acelea ale sindromului imunodeficientei dobândite si ale altor boli infectioase, ele vor afecta un numãr mult mai mare de persoane si vor cere îngrijiri pe termen mai lung decât cele necesare afectiunilor infectioase. În consecintã, în viitor, bolile produse de obezitate vor concura, din ce în ce mai mult, cu afectiunile infectioase pentru resursele sistemelor de asistentã medicalã.

Principalii factori de risc metabolic, care rezultã din obezitate, sunt:
Dislipidemia aterogenã, prin care înþelegem hipercolesterolemia, hipertrigliceridemia, cresterea LDL, adicã a colesterolului cu densitate micã, si scãderea HDL, adicã a colesterolului cu densitate mare.
Cresterea tensiunii arteriale.
Rezistenta la insulinã si intoleranþa fatã de glucozã.
Anomalii în sistemul de coagulare, asa-numita stare procoagulantã.

Aceastã constelatie de factori de risc este deosebit de frecventã la persoanele care dezvoltã boala coronarianã prematurã, adicã înainte de vârsta de 65 de ani. Unii cred cã rezistenta la insulinã e cauza primarã a acestui grup de factori de risc, motiv pentru care preferã termenul de sindrom de rezistentã la insulinã. Dar scãderea sensibilitãtii la insulinã poate fi doar una dintre mai multe anomalii, rezultând dintr-o dereglare metabolicã generalizatã, indusã de obezitate. În consecintã, termenul de sindrom
metabolic pare a fi mai potrivit.

Obezitatea e însotitã, de obicei, de hipertensiune arterialã. Concentratiile mari de insulinã pot sã modifice functia sistemului nervos autonom sau sã creascã tonusul arteriolar. Alimentatia cu grãsimi de origine animalã va îmbogãti organismul cu acizi grasi saturati si va duce la cresterea LDL colesterol.

Toti acizii grasi saturati din alimentatie ar trebui sã provinã din grãsimi vegetale, care nu cresc colesterolemia. Acizii grasi TRANS din margarine cresc LDL-C, motiv pentru care n-ar trebui consumati.  Schimbarea obiceiurilor alimentare ar trebui sã se facã pentru tot restul vietii. Dar, deoarece populatia nu e dispusã pentru asa ceva, probabil cã în viitor obezitatea va lua locul tutunului, ca principalul ucigas în America, Europa si Asia, dacã nu va fi combãtutã la timp.
E bine sã stim cã pânã si obezitatea moderatã are consecinte metabolice însemnate. Trecerea la o alimentaþie sãnãtoasã ar putea reduce morbiditatea si mortalitatea cu aproximativ 25-30%. Fumatul, anumite boli infectioase, alimentatia dezechilibratã si supraalimentatia, obezitatea, alcoolul, sedentarismul si expunerea excesivã la lumina solarã sunt principalii factori de risc pentru aparitia cancerului.
Pentru prevenirea acestei plãgi a societãtii moderne e nevoie de epuizarea tuturor mijloacelor, si grupa de populatie care trebuie sã stea în centrul preocupãrilor profilactice este aceea a copiilor si a adolescentilor.
În cursul copilãriei se stabilesc obiceiuri, se imprimã un anumit stil de viatã, privind alimentatia, bãutura, modul de a lucra si de a petrece timpul liber, obiceiuri care vor influenþa enorm tot restul
vietii.

Deoarece, cel putin pânã acum, copiii învatã de la pãrinti un anumit stil de viatã care poate favoriza sau nu sãnãtatea, pe lângã pãrinti, copiii trebuie sã stea în centrul preocupãrilor responsabililor pentru sãnãtatea populatiei, care, cunoscând receptivitatea si maleabilitatea copiilor, sã caute sã difuzeze mãsurile de promovare a sãnãtãtii, în special în grãdinite si în scoli primare.

 

Leave a Reply

Please Login to comment
  Subscribe  
Notify of

Articole similare