vegis.ro%20
kurtmann.ro%20
bestkids.ro%20
vegis.ro%20
Iepuri de casa

Plan de afaceri pentru o ferma de iepuri

De articoleutile - marți ianuarie 29, 2019

 

 

Ideea de afaceri apartine domeniului alimentar (exportului de iepuri vii) şi constă în înfiinţarea unei ferme de iepuri. Creşterea iepurilor de casă reprezintă o îndeletnicire straveche, ceea ce i-a determinat pe oameni sa creasca aceasta specie de animale au fost multiplele avantaje pe care le prezinta:

  • carnea, asemanatoare cu cea de pasare, este bogata in proteine si saruri minerale, saraca in grasimi si aproape lipsita de colesterol;
  • blanitele argasite se pot folosi la confectionarea de caciuli, gulere, jachete, mantouri, manusi etc.;
  • parul este utilizat in industria de fetru;
  • animal de laborator excelent;
  • valorifica foarte bine nutreturile vegetale existente in gospodarie;
  • pot fi crescuti in spatii reduse si in adaposturi ieftine;
  • se inmultesc foarte usor si au un ritm de crestere rapid, putand fi valorificati pentru carne la varsta de 2-3 luni. O iepuroaica, prin produsii ei, poate produce 60-70 kg carne/an;
  • au un randament la sacrificare foarte bun (55-60%).

In decursul timpului in tara noastra s-au crescut iepurii in tarcuri exterioare, grajduri pentru taurine, custi dispuse sub cerul liber sau sub soproane, iar mai recent in sisteme intensiv industriale. Daca o lunga perioada de timp in care in exploatatiile cunicule s-au crescut rase pure sau hibrizi rezultati din incrucisari intamplatoare, incepand dupa anii 1980 s-au importat si mentinut in exploatatiile de tip intensiv din tara noastra linii de ascendenti din care s-au obtinut hibrizi performanti.

Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri

Prin FEADR se pot realiza investitii in cladiri sau echipamente cu destinatie agricola, se pot moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. De asemenea, se acorda fonduri si pentru tratarea produsilor reziduali si a deseurilor nocive, pentru valorificarea subproduselor rezultate din procesulde prelucrare, pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime si pentru imbunatatirea sistemului de monitorizare si control a produselor sub aspect cantitativ si calitativ, dar si pentru alimentarile cu apa, canalizari si drumuri in mediu rural.

Se acorda fonduri si pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor agricole noi, a soft-urilor pentru computer, a mijloacelor de transport agricole noi, pentru popularea fermei cu animale, infiintarea si modernizarea plantatiilor, dar si pentru multe alte investitii in domenuil agro industrial.

Programul FEADR sprijina financiar o gama larga de proiecte agricole si pentru dezvoltare rurala prin care se realizeaza investitii in mediul rural (se pot face investitii in mediul urban doar pentru modernizarea unitatilor din industria agroalimentara si pentru modernizarea serelor). Acest sprijin poate acoperi, in general, 50% din costurile implementarii unui proiect. Beneficiarul finantarii trebuie sa gaseasca o sursa de cofinantare, pentru a acoperi cealalta jumatate a costurilor.

Resursele necesare

Este necesara o finantare de 300.000 Euro necesara pentru extinderea si modernizarea spatiilor de crestere a iepurilor, achizitionarea de noi exemplare de iepuri de rasa pentru blana si carne in vederea imbunatatirii fondului genetic de reproducere, extinderea si modernizarea atelierului de tabacire si finisare a pieilor, achizitionarea unei remorci frigorifice pentru transportul carnii in conditii optime la abator, a 2 tractoare – unul de dimenisune mare si unul de dimensiune mica, si a accesoriilor aferente muncilor agricole, modernizarea structurii informatice.

Modul de obtinere a finantarii: 65% din fonduri (195.000 Euro) vor veni din partea programului FEADR, iar 35% din fonduri proprii: 35% (105.000 Euro).

Alegerea amplasamantului

Ferma de iepuri va fi construita pe un teren proprietate personala avand o suprafata de 5 ha, situat in plin camp agricol, in o zona usor colinara, la distanta de zona locuita – sat. 2000 mp vor fi alocati constructiilor, iar restul terenului urmand a fi folosit pentru productia proprie de furaje. Suprafata alocata constructiilor este situata pe o suprafata neteda, ferita de vanturi puternice, pe un sol care nu e nici argilos nici mocirlos . Este necesara realizarea unei captari de apa pentru a avea apa curenta necesara intretinerii fermei, cat si racordarea la reteaua electrica a localitatii. Un gard inalt si solid va inconjura terenul alocat constructiilor pentru a nu permite accesul oamenilor si al animalelor.

Locul fermei este departe de sursele de poluare industriala care practic sunt inexistente pe o raza de cateva zeci de kilometri.

Elemente specifice procesului de productie. Precizari tehnice si tehnologice. Utilizarea capacitatii de productie.

a) Cusca

Modalitati de crestere

In cresterea iepurilor se folosesc cateva modalitati de crestere a animalelor in custi: in custi in spatiu deschis, sub streasina sau sopron, in spatii inchise si combinat.

Modalitatea de crestere a iepurilor aleasa de noi este in custi in spatiu deschis, cu 3 nivele.

Material

Cele mai bune custi pentru iepure sunt cele construite din sarma groasa, sudata sau impletita – plasa de sarma. Custile din sarma sunt mai rezistente decat custile din lemn si sunt mai igienice pentru ca sunt mai usor de curatat. De asemenea, datorita rezistentei in timp, sunt practic mai ieftine decat cele din lemn. Atunci cand alegeti o cusca gata facuta sau cand construiti una, trebuie avut grija sa se curete foarte usor, astfel incat curatarea custii sa nu fie o corvoada si sa ia cat mai putin timp, ca sa poata fi facuta ori de cate ori este necesar. In plus, este indicat ca pardoseala sa fie mobila, ca o tavita, care sa poata fi curatata fara a fi necesar sa scoateti iepurele din cusca – acest deziderat se poate obtine mai usor in cazul in care ose opteaza pentru o cusca din sarma. Custile din lemn mai au un dezavantaj, in afara faptului ca absorb urina si umezeala, in general: iepurii au obiceiul de a roade lemnul, pentru a-si toci dintii. In acelasi timp, daca lemnul este tratat (ceea ce se intampla in general cu materiale achizitionate din comert) poate fi toxic si chiar fatal pentru iepure.

Dimensiuni

De obicei toate custile de iepuri sunt construite mai mult sau mai putin pe urmatoarele dimensiuni standard: 80 cm latime, 90 cm lungime si 50 cm inaltime. Usile custii pot fi plasate pe laterale sau deasupra custii. In cazul in care cusca va fi tinuta afara, se construieste pe picioare care sa-i asigure ridicare de la sol cu cca 10- 15 cm, pentru ca sa nu se ude in interior pe timp de ploaie. Deoarece cusca va sta afara, ea trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de acoperire si protejare a acesteia pentru perioadele de vreme rea.

O cusca cu dimensiunile de mai sus poate gazdui o femela si 5-6 pui sau 3-4 iepuri adulti. Podeaua trebuie facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu o distanta de 1,5-2 cm intre ele. O incapere cu podea plata va fi mai murdara, intrucit va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatata mai des.

Peretii laterali ai custii se confectioneaza din diverse materiale (lemn, tabla etc). Fata custii este formata dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care se fixeaza plasa de sirma. Aici se vor fixa jgheaburi pentru fibroase si adapatoare. Prin jgheabul pentru apa curge in permanenta, incet, apa proaspata.

Din respectivul jgheab pentru fiecare cusca in parte este prevazut in interior un mic ochi de apa de unde iepurele sa bea apa. Apa nu poate curge in interiorul custii deoarece iepurele s-ar uda si implicit imbolnavi.

Pentru furajele concentrate se recomanda folosirea unui hranitor semiautomat, care se fixeaza pe unul din peretii laterali.

Acoperisul casutei (la fiecare etaj) trebuie sa fie inclinat. In acest caz murdaria va fi curatita mai usor din casuta. Intre niveluri, distanta ideala pentru o curatenie cit mai eficienta este de 15 cm.

Custile pentru reproducere sunt prevazute cu o mini cusca interioara in care iepuroaica fata si unde stau puii cat sunt mici pentru a fi adapostiti de intemperii.
Este foarte important sa curatam casutele cit mai des, cel putin o data pe luna. In caz contrar exista un risc sporit de imbolnavire. Cea mai indicata substanta chimica de curatire a incaperilor animalelor este solutia de inalbitor de 3%. Pentru a face curatenie aveti nevoie de urmatoarele:

  • Scoateti iepurii si mincarea din casuta.
  • Maturati toata murdaria si scoateti gunoiul din casuta.
  • Spalati casuta cu solutia de inalbitor si lasati-o sa se usuce. Cand
    incaperea este uscata, puteti sa dati iepurii inapoi.

b) Efectivul de reproductie

In orice crescatorie de iepuri, indiferent de marime, exista un numar de animale, femele si masculi, numit „efectiv matca” sau efectiv de reproductie. Aceste animale trebuie sa se incadreze in anumite limite de varsta si, practicand reproductia, sa asigure producerea animalelor tinere pentru sacrificare, precum si exemplarele necesare reinnoirii treptate a efectivului matca. Altfel spus, chiar si atunci cand crescatorul nu doreste sa-si sporeasca numarul animalelor adulte din crescatorie este absolut necesar sa realizeze procesul de reproductie.

Cand ne referim la procesul de reproductie al acestora avem in vedere urmatoarele particularitati de ordin biologic si tehnic ce privesc:

  • maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca;
  • monta si caldurile;
  • gestatia;
  • fatarea;
  • alaptarea si intarcarea;
  • reluarea ciclului de reproductie, respectiv monta dupa fatare.

Maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca

Maturitatea sexuala reprezinta stadiul de dezvoltare incepand de la care animalele pot realiza monta fecunda, adica imperecheri care au ca efect insamantarea femelelor de catre masculi.

Tineretul devine apt pentru a se reproduce, in principiu, atunci cand greutatea corporala ajunge la circa 80% din greutatea medie a animalelor adulte. Aceasta greutate si deci momentul cand iepurii tineri se dau pentru prima data la monta corespunde cu varsta de 5-8 luni, diferentele fiind conditionate de rasa ierpurilor.

Subliniem insa faptul ca, pentru stabilirea momentului primei monte, hotaratoare este greutatea corporala. Altfel spus, iepurii tineri pot fi dati la monta si la o varsta sub 7 luni, daca au greutatea aratata mai sus.

Ca si in cazul altor specii de animale, nu este bine sa se foloseasca la reproductie animale prea tinere, dar nici batrane, deoarece prin imperecherea animalelor cu asemenea varste se obtin putini pui la fatare si acestia vor fi insuficient de vigurosi si mai predispusi la imbolnaviri.

Varsta pana la care se folosesc iepurii la reproductie este de 3 ani pentru femele si de 4 ani pentru masculi.

Monta si caldurile

Dupa instalarea maturitatii sexuale, iepuroaicele pot fi date la monta in orice anotimp deoarece caldurile apar, in mod ciclic, la intervale de 8-10 zile in tot cursul anului.

Se constata ca, desi apar in tot cursul anului, caldurile la iepuroaice, se manifesta cu mai mare intensitate primavara si toamna si pot fi depistate mai usor. Semnele pentru recunoasterea femelelor in calduri sunt:

  • iepuroaicele se agita in custi, rascolesc asternutul, fac cuib, isi smulg par de pe abdomen;
  • daca este introdusa in cusca masculului, iepuroaica accepta monta; in cazul cand nu este in calduri, tine coada lipita de corp, fuge prin cusca, se tranteste si deci nu se lasa montata;
  • la iepuroaicele in calduri vulva apare tumefianta (umflata) si are culoarea rosu-aprins.
  • Caldurile dureaza, in medie, 3 zile.

Pentru monta se va proceda intotdeauna la introducerea femelei in cusca masculului si nu invers, pentru ca acesta sa se simta „acasa” si sa-si faca datoria maiin siguranta. Durata actului montei la iepuri este foarte scurta, doar cateva secunde. Un semn sigur ca masculul a ejaculat (a depus „samanta) este caderea acestuia pe o parte, in timp ce scoate un tipat scurt.

Monta e bine sa se faca dimineata sau seara, in aceste perioade ale zilei animalele fiind mai linistite.
Actul imperecherii trebuie supravegheat.
Crescatorul, dupa ce introduce femela aflata in calduri in cusca masculului, va ramane in apropiere pentru a observa daca are loc monta, dupa care va scoate femela tinand-o, cu atentie, de pielea din regiunea greabanului si sprijinindu-i trenul posterior.

Atunci cand constata ca femela refuza monta si se bate cu masculul o va indeparta deoarece nu este in calduri.
Pentru a se asigura rezultate bune ale procesului de reproductie, in efectivul matca trebuie sa existe un anumit raport de sexe, respectiv un mascul la 8-10 femele. Masculii vor fi folositi la monta de doua sau cel mult trei ori pe zi.
Masculul si femela trebuie sa fie aproximativ de aceeasi marime. Daca el este mai mare, iepurasii pot fi prea mari si vor muri din cauza unei nasteri dificile.
Uneori fecundarea poate sa nu aiba loc. Cauza poate fi sterilitatea femelei sau lipsa de hormoni. In cazul lipsei de hormoni se recomanda ca in fiecare zi, timp de 2 saptamini inainte de inmultire, sa se hraneasca femela cu iarba tanara si verde sau de a-i da o picatura de ulei de grau. Daca acesta nu ajuta, inseamna ca femela este sterila si poate fi sacrificata. La 28-32 de zile dupa fecundare femela va fata.

La 15-20 de zile dupa nastere, putem incepe sa introducem plante in dieta iepurasilor, iar la 30 de zile introducemi mancarea iepurilor maturi in plus la laptele iepuroacei – mame.
Dupa 8 saptamini, iepurasii pot fi intarcati , asigurindu-ne ca ei mananca foarte bine.
Un iepure are nevoie cam de 8 luni de zile pana ajunge la maturitate sexuala. Numarul de pui pe care ii fata o iepuroaica este intre 4 – 14 iepurasi.
Efectivul de monta al fermei propuse de noi este de 500 femele si 100 de masculi.

c) Hrana

Iepurii sint animale erbivore, dar nu toate plantele constituie o hrana potrivita pentru ei. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar moartea. Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste citeva zile, saptamini sau chiar luni. Exista si plante foarte bune pentru sanatatea iepurilor, care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor.
Iata o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri, cit si cele toxice.

Plantele cu efect pozitiv
Lucerna – Este o planta bogata in proteina si calciu. Poate fi recoltata de 4-5 ori la sezon.
Morcovul, sfecla rosie – Sunt bogate in vitamina A si pot servi ca profilaxie impotriva scabiei si napirlirii
Patlagina – Poate fi data iepurilor in cantitati nelimitate. Este buna pentru functia intestinelor si pentru membranele mucoase.
Vetrice – Poate fi data in cantitati nelimitate. Va ajuta in prevenirea viermilor si altor probleme ale sistemului digestiv.
Podbalul – Poate fi dat uscat, dar numai de doua ori pe saptamina. Va impiedica aparitia balonarii.
Suplimentar la aceste plante, se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba obisnuita (din paduri, de exemplu), deorece si ea are unele calitati medicinale pentru iepuri. Se mai recomanda sa dam iepurilor si un amestec de plante, astfel iepurii vor putea sa-si aleaga hrana dupa plac.

Mai putem hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau, porumb si orz, de obicei ca nutret combinat. Astfel de hrana este utila in special in timp de iarna, cind nu este masa verde. Fan putem face din iarba cosita vara, pentru a hrani iepurii in timp de iarna. Si cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor, cu atit mai mult ca acestea sint in cantitati mari ca produse secundare in Moldova.

Plantele cu efecte negative

De retinut:
ˇ Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp.
ˇ Iepurilor trebuie sa aiba o mincare variata si balansata.
ˇ Hrana se da in principala seara. De obicei, iepurii maninca mai linistit in
timpul serii, deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot.
ˇ Iepurii permanent trebuie sa aiba apa potabila
ˇ Ceapa
ˇ Arpagicul
ˇ Sparanghelul
ˇ Prazul

Boli gastrointestinale
ˇ Cartofii cruzi
ˇ Frunza de cartofi
ˇ Resturi de planta de rosii
ˇ Resturi de planta de tutun
In majoritatea cazurilor iepurii vor muri.
ˇ Plantele conifere
ˇ Apa in care a nimerit o planta conifera
Gastrointerita, voma,diaree, moarte.
ˇ Varza (verde, alba si rosie)
ˇ Trifoiul rosu
ˇ Conopida
Balonare, diaree

Concentrate

In general iepuri valorifica destul de bine o gama larga de furaje, dar cele mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete, cerintele in energie metabolizanta(EM), proteina bruta(PB), aminoacizi (lizina, metionina, cistina, argina, triptofan), celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) ar fi:

  • tineret 4-12 saptamani – EM 2400 kcal/kg; PB 15%; lizina 0,6%, argina 0,9%, triptofan 0,18%, metionina + cistina 0,5%; CB 14%; GB 3%;
  • femele in lactatie – EM 2600 kcal/kg; PB 18%; lizina 0,75%, argina 0,8%, triptofan 0,22%, metionina + cistina 0,6%; CB 12%;GB 5%;
  • femele gestante si reproducatori – EM 2400 kcal/kg; PB 15%; lizina 0,6%, argina 0,9%, triptofan 0,18%, metionina + cistina 0,5%;CB 14%; GB 3%;
    Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat, se poate folosi furaj
    unic pentru toate categoriile mentionate :
  • EM 2400 kcal/kg; PB 17%; lizina 0,7%, argina 0,9%,triptofan 0,2%, metionina + cistina 0,6%;CB 14%; GB 3%.

Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate, deoarece nu contin praf care irita mucoasa nazala si pot contribui la agravarea unor boli (daca sunt purtatori), precum pasteureloza.

Se pot face si furaje negranulate, respectand parametrii furajului, dar sunt destul de greu de realizat deoarece solicita un grad inalt de tehnicitate; impedimentul major reprezentand printre altele si praful, iar ingestia de hrana este mai redusa decat la cel granulat. Pentru testarea furajului negranulat pe un anumit lot, se poate folosi un lot martor(de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu furaj granulat si se vor compara rezultatele obtinute cu cele doua loturi.

Un factor major de care trebuie tinut cont este echilibrul intre CB si PB, astfel :

  • PB mai mic de 16% si CB mai mic de 12% – risc de diaree;
  • PB mai mic de 16% si CB 12 – 15% – productie scazuta, dar securitate ridicata pentru diaree;
  • PB > 18% si CB 12 -15% – risc de diaree;
  • PB > 18% si CB mai mic de 12% – diaree in majoritatea cazurilor;
  • PB16 – 18% si CB 12 -15% – reteta ideala pentru productie intensiva.

O nutritie deficitara poate favoriza aparitia de boli de natura parazitara, bacteriana, sau infectioasa, datorita carentelor ce apar.

d) Boli

Cele mai frecvente boli ale iepurilor sunt:
A. Maladiile infectioase:
Hemoragie Septica – Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele animalului bolnav. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la nivelul mucoasei, creierului, splinei si ficatului. Animalele infectate se nimicesc, iar cele sanatoase din zona afectata se sacrifica, apoi dupa expertiza sanitara pot fi folosite in alimentatia personala.
Mixomatoza – Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus. Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului, in jurul nasului si ochilor. Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1,5 m. Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori. In scopul prevenirii acestor maladii infectioase exista un vaccin combinat contra mixomatozei si gemoragiei septice, care se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot efectivul de animale de la virsta de o luna. In paralel este foarte important intretinerea animalelor in curatenie.

Scabia, Dermatomicoza – Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora, la fel si numarul mare de animale intr-o incapere. De asemenea, dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa vitaminei A, D sau E. Avem grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor si sa folosim hrana bogata in vitamina A, D si E; locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de Butox cu vazelina.

B. Maladiile nutritionale

Maladii digestive – Balonarea, voma, gazele si diareea sunt cauzate de hrana nepotrivita, deci trebuie ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul “Plante cu efecte negative”.

Osteoperoza, Rahitul – Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor. Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor, mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte usor. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D, ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu, lumina solara, sau ambele.

Iepurii trebuie hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu, de exemplu, cu lucerna sau orz.

Hypercalcimie – Hypercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor. Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie. Pentru a preveni aceasta maladie, trebuie sa reducem nivelul de calciu in dieta iepurilor. Dam mai putin plante bogate in calciu, ca lucerna, de exemplu.

Hypoavitaminoze – Maladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina A si se caracterizeaza printr-o cadere a parului. Dam mai multa mancare bogata in vitamina A, de exemplu – sfecla rosie si morcov.

Ingrijirea iepurilor bolnavi

Daca unul dintre iepuri este bolnav sau credem ca este bolnav, trebuie sa-l izolam pentru a-i proteja pe ceilalti. Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte incaperi. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi, nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i molipseasca si pe cei sanatosi. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii, altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi chiar de cei care ii hranesc. Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi, se spala bine mainile. Cand iepurii bolnavi sunt luati din casuta, aruncam toata mincarea care a ramas. Locul trebuie sa fie curatat de doua ori cu solutie de inalbitor de 3%. Altfel si urmatorii iepuri, pusi in aceeasi incapere, se pot imbolnavi.

Cand cumparam iepuri noi, ii punemin casuta de izolare pentru o perioada de 30 de zile, ca sa fim siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administram vaccinurile corespunzatoare.

Daca credem ca unul dintre iepuri este bolnav, dar nu suntem siguri, ne adresam medicului veterinar.

Produsele realizate

Carnea

Carnea de iepure este ferita momentan de bolile care afecteaza celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca, porcul). In plus, carnea de iepure este o carne usoara, savuroasa si deosebita de celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Gustoasa, dietetica si cu putine grasimi, se preteaza la prepararea a numeroase retete culinare delicioase. Din pacate datorita raritatii si pretului destul de ridicat, proprietatile carnii de iepure sunt mai putin cunoscute de catre consumatori.

Blanita

Blana poate fi folosita ca subprodus. Iepurii sunt mici „fabrici” de blanita. La punctul de tabacire si finisare a peilor se realizeaza prelucrarea primara a pieilor de iepure: jupuire, intindere si uscare la umbra in mediu uscat, ele urmand apoi a fi transportate catre marii producatori de imbracaminte cu, care sunt incheiate contracte de achizitie a blanitelor. Din blana de iepure se confectioneaza caciuli, haine, papuci, ornamente etc… deosebit de
apreciate datoria culorilor si finetii lor. Perioada de inmultire a iepurilor cunoaste un ritm accelerat in perioada de vara aprilie – august, iar cea de taiere este specifica mai mult anotimpurilor reci.

Desfacerea si comercializarea productiei. Relatii de import – export. Elemente specifice de marketing

Cel mai important procent din productie va merge catre export.

Pe plan intern este in negociere un contract cu firma Metro pentru vanzarea carnii de iepure. Principala piata de desfacere a produselor noastre va fi totusi piata franceza si cea italiana, atat pentru productia de carne cat si pentru blanite. Multiplele contacte stabilite acolo datorita relatiilor din mediul afacerilor al celui de al treilea asociat Avram Mihai ne asigura deja o cerere mai mare de produse decat cantitatea preconizata a fi realizata. Ne rezervam dreptul de a nu divulga inca numele firmelor contractoare de comenzi decat in stadiul avansat de discutare al detaliilor proiectului, in conditiilor unei posibile acceptari de catre SAPARD a acordarii finantarii, pentru a se putea verifica reputatia firmelor externe de catre acest organism.

Concurenta si relatiile de piata. Pretul de vanzare al produselor

Dupa anul 1990, cand efectivul de iepuri de casa a atins valoarea de 1.330.000 capete (tab. 1), odata cu incetarea activitatii in Intreprinderile Avicole de Stat, efectivele cunicule au fost lichidate. Drept urmare in anul 1992 este atins cel mai mic efectiv de iepuri de casa din tara noastra si s-a pierdut fondul genetic care a asigurat multiplicarea hibridului romanesc de carne SUPERCUNI. In anii urmatori, efectivele de iepuri de casa au crescut in gospodariile populatiei, satisfacand siguranta alimentara a unei populatii confruntata cu dificultatile financiare, ajungand in anul 1999 la un efectiv de 1.300.000 iepuri de casa, care a ramas constant pana in anul 2003.

Analiza rentabilitatii

Efectivul lunar de reproducere al fermei este in medie de 400 femele si 100 masculi. La o medie de 6 pui nascuti de o femela si tinand cont ca o femela este bine sa nasca de 3 ori pe an, vom avea 18 iepurasi rezultati pe an. Media de pui nascuti este relativ mica tinand cont ca o femela poate da nastere la 4 – 14 pui, dar tinand cont ca sunt perioade mai productive si mai putin productive in privinta gestatiei, cat si o rata a imbolnavirilor, apreciem o medie minima de 6 pui. Cazul fericit este ca aceasta medie sa fie mai mare caz in care profiturile obtinute vor fi si ele mai mari.

Un iepure poate fi taiat cand atinge o greutate de minim 3 – 4 kg. Vom realiza calculele pentru aceasta greutate minima.

400 femele x 6 pui x 12 luni = 28.800 iepuri anual
28.000 iepuri x 3kg carne = 86.400 kg de carne de iepure anual, adica
86.400 kg / 12 luni = 7200 kg de carne lunar

Pentru un pret mediu al carnii de 10 RON, incasarile lunare estimate doar din vanzarea carnii sunt 72.000 RON (acesta este pragul minim de incasari).
Incasari rezulta si din vanzarea pielor.

Avem cheltuieli cu:

  • utilitatile
  • personalul
  • transportul
  • furajarea
  • realizarea lucrarilor agricole
  • achizitii periodice in scopul imbunatatirii materialului genetic de reproductie al fermei
  • vaccinurile, tratamentele
  • prelucrarea si tabacirea pielor
  • cheltuieli de protocol
  • piese schimb
  • de intretinere si modernizare permanenta
  • asigurare
  • taxe si impozite
  • rata la banca etc

De la banca am imprumutat 150.000 Euro, cu o perioada de rambursare de 10 ani. In final trebuie rambursata suma de 420.000 Euro, cu o rata lunara de 3.500 euro, adica cam:
3500 euro x 3.5 RON/Euro = 12.250 RON lunar
Analizand toate aceste incasari si cheltuieli, estimam un profit lunar intre 20 si 30 mii RON si o rentabilitate mare a afacerii chiar pentru un minim de incasari posibile.

Articole similare