Stiri financiare

Prosperitatea economică vs. bunăstarea personală

Un mit foarte răspândit este că prosperitatea economică a unei naţiuni face automat ca oamenii să se bucure de un nivel mai ridicat de bunăstare. Doi cercetători au prezentat un nou mod de a măsura starea de bine a unei societăţi dincolo de creşterea PIB-ului, scrie Deutsche Welle.

Oamenii de pe tot globul asistă la o reînviere a naţio­na­lismului, însoţită de atacuri ale politicienilor la adresa glo­balizării şi multilateralismului. Doi cercetători au găsit că de­cu­plarea prosperităţii economice de bunăstarea socială şi sus­te­nabilitatea mediului este cauza principală a acestui fenomen.

Preşedintele Global Solutions Initiative, Dennis Snower, şi Katharina Lima de Miranda, cercetătoare postdoctorală la Institutul Kiel pentru Economia Mondială, au lansat recent ceea ce ei numesc The Recoupling Dashboard – un nou model pentru măsurarea bunăstării oamenilor, care merge din­colo de Produsul Intern Brut al unei ţări.

Modelul îşi propune să rezolve ceea ce creatorii săi spun că este o înţelegere greşită a factorilor care influenţează bu­năstarea oamenilor în ansamblu. În timp ce multe ţări s-au ba­zat doar pe indicatori ai avansurilor economice şi, în cele din urmă, ai creşterii PIB, Snower şi de Miranda afirmă că abor­darea tradiţională nu mai este suficientă pentru a obţine o imagine realistă.

În timp ce dezvoltarea economică rămâne crucială, The Recoupling Dashboard sugerează că trebuie analizaţi şi para­metrii privind sustenabilitatea mediului şi mai ales autonomia şi autodeterminarea oamenilor şi solidaritatea.

Indicele libertăţii analizează o varietate de factori, inclusiv impactul social al insecurităţii locului de muncă, speranţa medie de viaţă şi timpul de care oamenii dintr-o ţară au nevoie pentru a ajunge cu educaţia acolo unde vor.

De ase­menea, indicele analizează nivelul de încredere pe care oamenii îl au în instituţiile care le asigură autonomia şi capacitatea de autodeterminare, inclusiv guvernul naţional.

Indicele solidarităţii prelucrează date care arată cât de mult sunt dispuşi oamenii să ajute străinii, câţi bani donează şi cât timp de voluntariat acumulează ei într-un an. De asemenea, se analizează cât de mulţi oameni dintr-o societate dată cred că au prieteni sau rude pe care pot conta în momentele dificile.

Cercetătorii remarcă faptul că „în ultimele patru decenii globalizarea şi progresele tehnologice au generat o creştere semnificativă a PIB-ului, dar au fost însoţite de creşterea inegalităţii, de schimbări climatice, de un sentiment tot mai puternic de neputinţă şi de înstrăinare sociale între diferite grupuri de populaţie“.

Aceştia doresc ca modelul lor, care include date din peste 30 de ţări din perioada 2007 – 2017, să fie o bază empirică pentru mobilizarea acţiunilor guvernamentale şi a iniţiativelor societăţii civile cu scopul de a recupla progresul economic şi cel social.

Privind la ţări specifice, devine evident că naţiunile cu producţie economică mare de multe ori nu sunt printre cele care excelează la categoriile autonomie şi autodeterminare şi solidaritate socială.

Spre exemplu, în cazul Germaniei, cea mai mare economie europeană, rezultatele obţinute de Recoupling Dashboard arată că indicele autodeterminării a crescut substanţial în cei 10 ani analizaţi. PIB pe cap de locuitor (definit ca produs Intern Brut împărţit la populaţia de la jumătatea anului) şi indicele solidarităţii au urcat doar marginal, în timp ce sustenabilitatea mediului s-a dus în jos.

Statisticile furnizate trebuie să fie un semnal de alarmă pentru factorii de decizie din întreaga lume, trebuie să-i încurajeze să renunţe la a mai introduce măsuri de politică economică concentrându-se în primul rând pe impactul aşteptat al acestora asupra PIB-ului intern.

Snower şi De Miranda pun la îndoială şi obiceiul companiilor de a lua decizii legate de producţie, de ocuparea forţei de muncă şi de investiţii cu scopul principal de a maximiza valoarea pentru acţionari. Potrivit cercetătorilor, o astfel de politică îi poate face pe unii oameni fericiţi (acţionarii), dar nu contribuie la creşterea bunăstării generale a societăţii.

Iniţiativa Soluţii Globale – în viaţă din 2017 – consiliază preşedinţiile rotative ale G20 pe teme precum creşterea economică durabilă şi progresul social.

Institutul Kiel pentru Economia Mondială este un renumit centru de cercetare economică, consultanţă politică şi educaţie economică.

0 0 vote
Article Rating

Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Articole similare

0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x